Promovare neconventionala pentru cursuri de Master

– Pamflet inspirat din fapte reale –

Avem urmatoarea Ecuatie: M=S1+S2+…Sn

Unde M – Master si S1, S2, …Sn – reprezinta numarul de studenti care candideaza.

Rezultat: Succes!

Preludiu: Pentru protejarea identitatii, voi denumi cu “TZ” si “tz” personajele din poveste. Cele scrise cu litere aldine sunt profesori iar literele mici reprezinta bineinteles, studenti.

“Anunt important de la dna TZ. Pentru tz1 si tz2 ! (si altii, care mai doresc) Va roaga dna profesoara sa mergeti astazi sa va inscrieti la master la Jurnalism Regional, pt ca mai sunt locuri. Nu ma intrebati nimic, ca nu stiu, mie mi-a spus asta tz3, ca pe ea a sunat-o, dar nici ea nu stie prea multe. Asa ca, fiti copii cuminti si ascultati-o pe doamna profesoara:D”

Acest anunt l-am gasit recent pe un grup de la o facultate. Mi s-a parut interesant asa ca va invit sa dati cu parerea daca e de bine, rau sau altfel.

In principiu eu zic ca e interpretabil.

De ce.

Pe de-o parte exista o “comuniune profesor – student” deci e bine ca exista astfel de lanturi comunicationale directe.

Pe de alta, insa, mi se pare bizar ca un profesor, fie el si de institutie de invatamant superior sa-si sune fostii studenti pentru a-i invita sa se inscrie la master. Dupa cum se observa cu ochiul neocupat e vorba de o specializare de jurnalism.

Retoric ma-ntreb daca nu cumva niste studenti de jurnalism doritori de inscrieri la master or fi impotenti in a se auto-informa de pe site-ul institutiei referitor la perioadele de admitere.

De asemenea ma-ntreb de ce s-a ajuns in hilara (ca sa nu fim rai spunand disperata) situatie in care se invita personal studentii sa aplice.

Lipsa de strategie sau viziune din partea instutiei? Dezinteres al absolventilor de jurnalism pentru programul de master cu pricina?

De curiozitate (specific jurnalistica, nu-i asa?) am dat cu click-u-n link sa vedem ochio-micro-metric daca programul de studii in chestiune merita efortul de a te inscrie sau chiar de a-l parcurge.

Iata si rezultatele micro-investigatiei:

Intr-un pdf fara nici un antet al institutiei dar luat de pe site-ul oficial al acesteia vedem ca exista 9 locuri la fara taxa si 31 la “cu”.

Tot din aceeasi sursa vedem si-un calendar. Dar nu voi da datele pt ca oricum nu ma/ne/va intereseaza.

Gasim si “Ghidul candidatului la studentie” si apreciem ironia din titlul documentului cu doua variante. Una cu profesori care… nu conteaza pt studenti pt ca lectura de genul asta nu o servesc si a doua care chiar prezinta informatii utile.

Pe prima o rasfoim rapid pe a doua lent.

Concluzie preliminara: Informatia exista pe site, locuri sunt, cum se procedeaza se explica. Nu vad de unde a aparut necesitatea de a invita personal, nominal pe tz1, tz2 si alti “tz” care doresc a se inscrie.

Daca vor, vor si pace! Daca nu… pace din nou de data asta asezonata cu liniste pe la secretariate.

In continuarea scormonirilor prin site ajungem la subpagina Facultatii la care e masterul cu pricina. Din nefericire pe link-ul care te redirectioneaza catre zona de unde ai putea afla “cu ce se mananca”, mai exact care sunt disciplinele studiate, profesori, utilitate, accesabilitate a pietei muncii in urma studierii unui astfel de program… gasim o mica lipsa.

Descrierea programului de master e (ca sa fim “detreaba”) invizibila. Cel putin in locurile vizibile.

Concluzia preliminara nr 2: Probabil ca accesibilitatea anevoioasa e motivul pentru care studentii ar putea sa nu vrea sa se inscrie. (dar asta e doar o supozitie).

Certitudinea e ca trebuie sa dai cateva click-uri bune pana cand ajungi la locul unde ar trebui sa fie informatia mult cautata.

Sincer? “Nu stiu altii cum sunt” dar eu n-as da la un master despre care nu stiu nimic. Nimic altceva decat titlul.

A si inca ceva: cine se ocupa de site este rugat sa il actualizeze. “Urgent” ar fi modul de lucru sugerat.

Nu bine ne gătarăm cercetarea ca uite ca vine o actualizare pe grupul de unde luaram materialul inspirational. Iata si mesajul:

“ Draga tz4,
Impreuna cu dna TZ2 ne-am decis sa va adresam un mesaj „persuasiv”. De ce un va inscrieti pana la ora 15.00 la masterul ns de specialitate unde beneficiati de 10 locuri fara taxa? Masterul de comunicare este de filologie si cred ca doriti sa mergeti mai departe spre doctorat in st comunicarii. Si daca masterul cade atunci pierdem sansa de a construi un doctorat in st comunicarii la Univ […] care ar urma imediat dupa ce veti termina masterul de jurnalism. Incearca sa iti contactezi colegele sa luati o decizie corecta
TZ1.”

“EVRIKA!”, zise Arhimede-le din mine. (nu stiu ce cauta acolo.)

Iata si QED-ul acestei probleme tepoase! (de la ţeapă cu “ţ”).

Nu se poate crea program de doctorat daca nu exista absolventi de master pe regiunea academica de-o avem in analiza in acest articol.

Iata “doamnelor si domnilor, in mod senzational, extraordinar, in exclusivitate direct si inregistrat cu negru pe alba postare de Facebook cauza nedumeririlor noastre.

Postludiu: Era mai demult o poanta destul de… nesarata de care mi-aduc aminte acum cumva din cauza situatiei.

Cer scuze Terabitilor de memorie pentru parafraza:

Tache si Tică aveau o tiparnita care se numea “La Gaurică”

Dar cum era nevoie de doi oameni pentru manevrarea magaoaiei si cum arareori se intampla acest lucru povestea celor doi se termina trist astfel:

“Cand fu Tache si fu Tică, nu fu tuş La Gaurică”.

Acest articol este pamflet (din nefericire inspirat dupa o situatie reala)

Daca nu il puteti trata ca „Ahh”- tare macar nu-l priviti de sus ca pe un „Ahh” – moale.

Autor: Bogdan Vosloban

Anunțuri

Un comentariu

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s