Dimineață într-o altă viață

După ce a câștigat un voucher de-o săptămână într-un hotel de 4 stele, și-a actualizat statusul pe Facebook: “v-am pupat, mă duc în concediu” și era deja în avion când au început să apară like-urile.

Acestui bărbat nu îi prea păsa unde merge, oriunde ar fi fost bine, atât timp cât era departe de casă, muncă, stres, și necazuri. Voia să “evadeze”, cum se spune.

A ajuns după un zbor de câteva ore bune la un hotel NH. Arăta bine. Frumos, curat, mașini de lux în parcare, plaja la câțiva pași… Toată lumea zâmbea la el, iar lui asta i se părea un pic suspect. Se gândea că o fi politica firmei așa că nu și-a bătut prea tare capul.

În mintea sa rulau tot felul de scenarii despre cum își va petrece timpul prin baruri, cu berea nedezlipită de mână, cu femei frumoase…

– Bună dimineața, domnule! Doriți cafea sau ceai la micul dejun?

– Ce? Stai. Nu… Cum pana mea ai intrat în cameră?

– Sunt asistenta dumneavoastră personală pe perioada sejurului la noi.

– Zău? Și ce poți tu să mă asiști pe mine să fac?

– Orice doriți dumneavoastră.

– I-auzi! Bine… vreau și eu lapte de oaie proaspăt muls. Ba nu! Adu-mi oaia că o mulg eu. zise el ironic, încercând să îi testeze reacția.

– Mă tem că îmi va fi dificil să vă asist în această activitate, domnule. Dar noi vom încerca, aceasta este politica companiei.

– Bine. A! și încă ceva. Cafea! Cu lapte de bivoliță. Se poate?

– Ne vom da tot concursul să vă satisfacem nevoile, domnule.

– Cu altceva mai pot să vă ajut?

– Nu. Adu-mi niște bere și niște ziare. Atât. Da’ până nu vii cu oaia nu mai am nevoie de tine.

– Desigur, domnule.

Ea plecă. El rămase perplex. Efectiv nu mai putea să râdă ci pur și simplu se blocase.

– Asta-i ori robot, ori tâmpită, ori o plătesc ăștia foarte bine. Chiar sunt curios dacă îmi aduce oaia.

La ceva vreme după:

– Am venit cu oaia, domnule.

– În lesă, pe bune? Mda. Dar nu e bună. Asta-i de-aia de carne. Caută-mi una de lapte.

– Am înțeles. Doriți să vă mai ajut și cu altceva?

– Nu. Da’ să vii, da?

– Desigur domnule…

…Frigul și umezeala din colibă începuseră de mult să-i intre în oase și brusc se auzi un lătrat. Încă nefiind convins de ceea ce e real și ce nu, ciobanul se-ntoarse pe partea cealaltă și se înveli sarma cu cojocul de blană. Lătratul însă era din ce în ce mai frecvent și parcă și mai aproape. Tufli cușma pe urechi în speranța că nu-l va mai auzi. Degeaba. Deodată o voce răgușită, spartă, stridentă se auzi:

– Gheorgheeeeee! Bă, Georheeee! Ești mă, acilea? Hai mă, afară că vreu să vorbesc ceva cu tine!

Badea Gheorge, complet trezit din reveria hotelieră își sprijini greutatea în toiag, trosni din toate încheieturile când se dădu jos din pat și răspune:

– Mă Ioane, tare fain fu visu de-l avui! zise el ieșind din cocioaba de lemn ce se afla lângă țarcul cu oi.

– Ce-ai mă, ești bolund? Ce vis?

– Stai mă colo-șa pe buturugă, dă-mi o țigară și fi atent, să-ți povestesc. Se făcea că eram un mare baștan, în concediu la mare, la un hotel …

Râdeau amândoi ca niște copii în timp ce Gheorghe ii povestea cum săraca femeie îi aducea lui o oaie în hotel de 4 stele.

– Auzi, mă Gheorghe, mie mi se pare ceva mai ciudat, mă!

– Ce mă Ioane? Ce-i ciudat?

– Pai fii-miu ăl mare doar ce-o plecat în concediu, mă. Și mi-o zis tot de NH-uri de-ăstea de care îmi povestești tu.

– Tulai Domne, da mică-i lumea asta! exclamă Gheorghe. Poate-oi fi vreun Nostra Dramus de-acela sau cum Dumnezo’ l-o chema…

– Auzi, mă Gheo… oare pe-aici, prin România or fi hoteluri de-astea?

– Trebe să fie mă Ioane. Îți dai seama? Dacă sunt hoteluri de-astea până și-n visu’ meu iar fecioră-tu, zici că mere la unul dintre ele… Trebe! Musai! punctă Gheorghe devinitiv și categoric c-o privire de om fericit.

– D-apăi nu mai bine e, mă Ioane aici? continuă el pe gură monologul interior care i se citea în privire. Aer curat, oi câte vrei, nu vine nici o asistentă să te bată la cap…Ce mai? Eco, cum zice fii-tu’al mic!

– Da, mă. Așa-i! dădu verdictul Ion în timp ce-și fumau amândoi zâmbind țigările.

Autor: Bogdan Voșloban

(Poveste creată și înscrisă în concursul SuperBlog 2012)

Anunțuri

11 comentarii

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s