Print-ul a murit? Trăiască magazinele care vând multifuncționale!

Recent am descoperit un articol care vorbea despre tendințele europenilor de a folosi Internetul ca și mijloc principal de comunicare.  Nu demult, cam acum o lună, Newsweek, o publicație săptămânală din State renunța la varianta sa fizică datorită veniturilor în scădere pe această variantă și a creșterii cererii pe cea online. Nu e singura. Pe un blog, găsisem și o știre despre celebrul dicționar Macmillan, care va rămâne doar pe online începând cu 2013.

În ultima perioadă personal, n-am mai avut nevoie de imprimantă decât pentru CV-uri pe care le-am lăsat pe la diferite companii. Știrile mi le citesc de pe telefon direct prin RSS, divertismentul este tot pe net, un film nu-l văd la cinematograf pentru că viața boemă îmi permite doar pachetul de țigări și berea dar nu și biletul…

QR-code-urile au devenit o modalitate de a trimite informația din print către sursele din online. EReader-ele sunt din ce în ce mai prezente, la fel și tabletele, telefoanele deștepte…

Outoor display - executam...
Outoor display – executam…

Aș fi tare interesat să găsesc un studiu în care să se facă următoarea comparație: câtă energie (de orice fel) se consumă pentru producerea unui mesaj în formă printată și câtă pentru oferirea acelui mesaj în formă electronică. Voi presupune, având în vedere tendințele observabile cu ochiul liber că e mai ieftin să pui undeva un display pe care să afișezi conținut multimedia decât să lipești niște bannere sau afișe.  În aceeași idee, nu m-ar mira ca într-un viitor nu tocmai îndepărtat celebrele mesaje de genul “Executăm Puțe” să apară pe stâlpi nu pe un afiș lipit cu aracet ci printr-un display super-slim.

Mă-ntorc la titlu. Trăiască magazinele care au printre oferte, multifuncționale, nu? De-acord. Trăiască. Pentru cât timp, însă va mai fi acest produs unul care să merite banii? Rămâne de văzut. Există magazine gen Domo, Altex, Carrefour care îți oferă produsul la raft (fizic, pipăibil) dar și magazine online care ți-l livrează acasă, gen Azerty (mai necunoscut ce-i drept decât cele de mai sus, și-asta poate tocmai datorită specificului său de online).

Uite, o soluție de afacere pentru cei care au bani și chef să riște și nu știu ce să facă cu “megaimprimatoarele” hiperperformante: Un site de comenzi de print cu livrare la domiciliu. Utilizatorul își face cont pe site-ul tău, tu îi oferi virtual 3 imprimante disponibile pentru care el îți plătește cât consumă. În momentul în care a dat comandă de print se generează automat un interval de timp care îi apare utilizatorului pe profilul său ca un countdown timer. La finalul acelui interval de timp fișierele pe care le dorea el printate sunt livrate de către firma care se ocupă de această afacere la adresa cerută de utilizator. Sună viabil? Nu știu. Dacă a văzut cineva așa ceva, chiar sunt curios cum funcționează afacerea.

Dacă acum câțiva ani încă se mai putea auzi prin redacțiile de tradiție un “opriți presele”, probabil că acum s-ar auzi “resetați schedule-ul de printare al multifuncționalei” 😛 În orice caz, atât timp cât încă mai există jurnaliști, oameni care au nevoia de a arăta și altora realitatea, de a povesti ce se întâmplă, presa nu va muri. Poate doar își va muta culcușul dintr-un loc în altul: din ziarul de la tarabă în www. Canalul online pare să câștige bătălia. Răspunde la niște întrebări elementare, și probabil că acesta este pole-position-ul pe care și-l oferă: cel mai ușor de accesat, cel mai simplu de umplut cu reclamă, cel mai la îndemână pentru oricine cu o conexiune fixă sau mobilă.

Întrebarea e cum se va descurca nea Gheorghe, ciobanul din vârful muntelui cu tehnologia “internetistică”. Își va lua un smartphone și va da tag la fiecare oaie? Va prinde lupul și-i va da “report as spam”? Când se va întâlni cu amicii la cârciumă va face event la care va trimite invitații pentru “Cenaclu cultural de socializare în stil bahic”? Oare va folosi, de dragul ecologismului, frunze în loc de celebra hârtie igienică?

Poate că ne sperie pe unii dintre noi aceste salturi ale tehnologiei, dar, ținând cont de premise, cel puțin teoretic, ar trebui să avem parte de o viață mai ușoară.  Un exemplu: Ce se întâmplă în marile orașe când pică vreuna din resursele necesare traiului? Curent, apă, căldură, gaz… toate astea ajung în cutiuțele supraetajate într-un mod cât se poate de tehnologic proiectat, cu scopul de a facilita o existență a unei mase de oameni. Când una dintre ele lipsește, e oarecum o mică tragedie. Nu sunt susținătorul întoarcerii în sânul mamei natură (Nu, nu mă refer la tipa de la TV), dar tind să cred că odată obișnuiți cu mini-confortul oferit de aceste facilitări tehnologice vom deveni din ce în ce mai dependenți de tehnic.

Recent, un pasionat de șah îmi arunca o pastilă: “nebunul e doar o piesă”. Oare? În normalitatea noastră social acceptabilă și acceptată, nu suntem cu toții oare nebuni? Progresăm tehnologic de sute, mii, milioane de ani și, cu toate aceste progrese evoluția noastră e… limitată. Care este punctul unde tragem linie? Fericirea personală? Garanția unei existențe lipsită de griji?

the battle print vs online
the battle print vs online

Mă-ntorc la imprimante și fac o paralelă: Dacă print-ul dispare ca și consecință a evoluției tehnicii, de ce n-ar dispărea și esența umanității ca și consecință a aceleiași cauze? Experiența unei vieți trăite nu cu foarte mult timp în urmă, poate doar cu vreo 20 – 30 de ani cu siguranță diferă de realitatea prezentului. Nu spun decât un truism aici. Vreau însă să subliniez faptul că avem șansa să ne punem piatra la căpătâi doar din simpla dorință de a ne fi traiul zilnic mai simplu, ușor, confortabil sau accesibil.

Mai nou nu o căutăm cu lumânarea, ci cu led-ul. Nu mai scriem cu stiloul, ci cu font-uri. Nu mai tăiem porcul, ci luăm șaorma cu de toate. Nu ne mai adunăm împreună la o băută, ci facem conferință pe skype. Se observă, nu, direcția pe care o sugerez?

Așa ca orice idee bună, căreia îi urmează o alta și mai bună, evoluția oricărei entități suferă transformări. Cantitative sau calitative, e irelevant. Drept urmare retoric mă-ntreb: caut promoții HP sau mă duc la Xeroxu’ din colț?

Autor: Bogdan Voșloban

(articol creat și înscris în concursul SuperBlog 2012)

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s