„Poziția copilului” și poziția românului

Un film românesc câștigă un premiu. Informația asta devine în foarte scurt timp virală. De ce?

Aprecierea unui film pe care nici măcar nu l-am (sau l-ai) văzut mi se pare ca o friptură dintr-un animal exotic. Am mai mâncat friptură dar nu știu dacă îmi place și asta. Totuși sunt mândru de faptul că mănânc friptură.

Dincolo de metaforă se-ascunde o atitudine ciudată. Faptul că filmul este unul românesc îi umple de mândrie pe ai noștri conaționali. Retoric mirarea mea se exprimă astfel: de ce?

Cu ce e mai cu moț un film decât o realizare de alt fel? De ce brusc ni se umflă pana (sau penele după buget) că un film (fie el chiar și un film bun) e mai tare decât altele? Cum se face că ne lasă, feisbucește vorbind, reci exemple de reușite venind dinspre campionii internaționali la șah sau olimpicii la mate? Tind să cred că răspunsul este unul legat de simplitate. Suntem specialiști în datul cu părerea pe subiecte pe care avem impresia că ne pricepem (cam cum fac eu acum, nu?).

La văzut de filme nu-i musai să ai școală de regie terminată. Te pricepi să dai play și fără studii de actorie. Poți să dai o părere chiar dacă n-ai priceput mare lucru din chestiile de substrat sau din finele nuanțe.

Pe principiul acesta mă gândesc că libertatea de exprimare e tare mișto. Ai o părere? Dă-o. Alții oricum fac asta. Indiferent dacă e un subiect despre fizică cuantică și ei sunt specialiști în împăturit șervețele.

Poate nu a priceput tot cititorul… Mă iau de ăia care sunt mândri că sunt români și-i umple de endorfine solidaritatea când apare câte-o chestie mișto. De ăia pe care-i doare-n paișpe la inundații și nu donează 2 pături găurite pentru cei cărora valu’ le-a luat tot.

PS: Felicitări pentru premiu celor implicați în realizarea filmului.

Trailer-ul cu sursa.

Autor: Bogdan Voșloban

Anunțuri

7 comentarii

  1. De toată jena textul de pe croll-ul RTV : „România a câştigat „Ursul de Aur”. Bag mâna-n foc că onor ministrul culturii habar nu avea nu doar de existenţa şi numele celor implicaţi în realizarea filmului, dar era paralel şi în ceea ce priveşte participarea la festival a acestui film care, iacă să vezi, acum e ROMÂNESC ! 👿

    Apreciază

    • Pe principiul lansat in comentariul de la Diana si Dan as merge un pic mai departe daca as fi in locul altora: M-as interesa care este parerea ministrului despre subiect si in aceeasi conversatie as pune intrebarea „care sunt urmatoarele filme si/sau initiative culturale cu care intram in competitii internationale?” 😀

      Apreciază

  2. „Cum se face că ne lasă, feisbucește vorbind, reci exemple de reușite venind dinspre campionii internaționali la șah sau olimpicii la mate?”

    Pai e foarte simplu. Desi e foarte probabil sa fiu „biased” tinand cont ca blogul meu se focuseaza pe cinema dar cinema-ul e un mediu axat pe consum (larg sau nu, exceptand filmele ultra-avangardiste care-s parca facute cu ura la adresa spectatorului).

    E mult mai usor de digerat un film, pe cand sahul sau matematica…

    Apreciază

  3. @cinenemablog, nu stiu ce sa zic despre „digerat”-ul unui film. de vazut, da. e simplu. dai play, te uiti, si punct. iti place sau nu. pun pariu ca nu toata lumea „digera” sau poate chiar si „inghite” anumite genuri cinematografice.
    Referindu-ma la extrasul dat de tine din text, intrebam mai mult sau putin retoric de ce se share-uieste si like-uieste un urs de aur mai mult decat o medalie de aur la barna? nu-i tot aur? :))

    Apreciază

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s